în casa părinților mei voi avea mereu mult mai puțini ani, uneori 10, dar cel mai adesea vârsta la care credeam că bula roz de săpun din jurul meu nu se va sparge niciodată. și totuși, deși tac, citesc cuminte într-un colț, nu vorbesc la telefon decât în spatele ușilor încuiate și nu refuz niciodată [...]
săritu-ți-am de gât, exclamând ce mare bucurie mare. aș mai face-o de multe ori, dacă asta înseamnă să am o zi de luni bună.
tu, fata cu cele mai lungi picioare, așteptai un happy ending la povestea mea. te plimbasem în orele alea petrecute pe terasă, la singura masă care nu avea stropitoare, prin orașele cu B care mi-au marcat viața (berlin, bucurești, budapesta, bruxelles) și la fiecare nouă oprire făceai ochii mari. credeai că viața are un final [...]