întotdeauna zăpada fusese zăpadă în mimolandia. țurțurii reci și numai buni de lins atârnau iarnă de iarnă la streașina verde a casei. ajungeam la ei și îi rodeam până nu mai simțeam limba, pentru că în partea aia casa se înclina; era chiar în dreptul camerei de cărămidă roșie care mirosea acut a vin. aici [...]
prima chestie care îmi vine în minte când mă gândesc la ellen von unwerth este că dacă ar fi fost bărbat, ar fi fost nabokov. nici nu știu de ce cred asta, poate pentru că ellen reușește să găsească în privirile femeilor pe care le fotografiază candoarea și totodată sex-appeal-ul lolitei lui vladimir. lo, lola, [...]
pereții albi nu lăsau căldura să treacă dincolo de ei. nu simțeai aerul arzând dacă nu te mișcai, iar noi veniserăm acolo ca să ne mișcăm. la prima vedere, părea o baie normală dintr-un subsol de clasa A, dar aerul avea aceeași densitate ca cel dintr-o saună uscată. poate de aia hainele de pe noi [...]