cum a început să vină crăciunul

mă tot fâțâiam prin casă, de fapt, ca s-o zic pe aia dreaptă, mă ridicam din pat doar ca să îmi dezmorțesc picioarele preț de câteva secunde, ca apoi să mă scufund iară între plăpumi. nu aveam stare, deși lenea mă acaparase întru totul, dar simțeam că trebuie să apară ceva. printre reviste și bloguri din reader, mai beam niște ceai roșu, adus de la barcelona. demențial, de toamnă-iarnă. revenind, primesc un mesaj cum că dacă vreau pick-up-ul. mă gândeam că întrebarea trebuia să fie dacă îl vreau în bucurești. am zis da. peste vreo trei ore, la ușă apare un pick-up. da, din ăla vechi care huruie și se învârte, un teanc de discuri care mai de care mai amuzante – sandra best of, niște maria ciobanu, ion dolănescu și maria lătărețu – și, surpriza surprizelor, o pereche de pantaloni de ski, care îmi vin turnați. am urlat câteva iupiii prin casa goală, am zis niște mulțumescuri din inimă și am dat la maxim maria tănase. la pick-up. știu că a început să vină crăciunul, că în cinstea lui o să răsune niște colinde de hrușcă la noua veche jucărie și că o să mă tăvălesc prin zăpadă anul ăsta, cumva.